Thailand. Koh Mook

Koh Mook a fost surpriza emisiunii dar stati, stati, stati asa sa nu intram direct in paine ca nu-i frumos sa sarim nici peste Songkran si nici peste Krabi, chiar daca revederile au fost scurte si extrem de intense.

.
Prima oara in viata noastra de Songkran in Thailanda. Si nu oriunde, ci-n Phuket. Imaginati-va o nebunie de bataie cu apa si spuma de dimineata pana seara si inmultiti-o cu 100 caci s-ar putea sa fie cel mai intersant si inedit party din toate timpurile 🙂 Pe noi, cel putin, ne-a luat prin suprindere. Am fost avertizati de Ying c-o sa fim uzi din cap pana-n picioare, de dimineata si pana seara dar ca n-o sa avem incotro si ca n-o sa gasim nicio portita de iesire din toata nebunia, la asta chiar nu ne asteptam. Asa ca pe 12 aprilie, incepand cu ora 14, toate magazinele s-au golit de lucruri ce tin de ploaie si toate pistoalele s-au umplut cu apa. Pelerine, huse impermeabile pentru telefon, pistoale, mitralieriere, galeti, toate si-au gasit cate un stapan.

 Am iesit sfiosi din hotel cam pe la 15 si ne-am pregatit sufleteste sa-ncasam prima galeata plina cu apa si gheata pe dupa ceafa. Dar, lucrurile se aratau linistite si placut uscate. “Hai sa mergem pe Bangla, ca acolo sigur e nebunie”, ne-am zis. “Si hai sa vedem si cine poate sa treaca de la un capat la altul, fara sa fie udat prea rau”. N-am reusit, evident. Spuma, galeti cu apa, furtune, copai si iar alte galeti cu apa si-au gasit cate-un musteriu bun de udat din cap si pana-n picioare. Si nici nu ne-a fulgerat repede ideea ca ar fi fost tare amuzant sa avem cazanul noastru plin ca Ying ne si invita la salonul unde lucreaza ca sa ne punem umarul la alcatuirea Echipei Fatale 🙂

Ce sa mai, am cantat, am dansat si-am fost inmuiati in apa doua zile la rand, pana ni s-a facut pielea creponata de la atata umezeala. Si va spunem sincer ca daca aveti de gand sa veniti aici in perioada asta din an, singura sansa de a scapa neudati este sa stati in hotel pentru ca n-ai nicio sansa sa faci doi pasi ca te trezesti cu apa-n poala. N-am vazut pe nimeni sa scape “nepedepsit”. De la soferi, proaspat sositi in Patong, oameni in varsta, copii, politisti, ospatari sau vanzatori ambulanti. De asemenea, in afara de cativa turisti n-am vazut pe nimeni sa se supere si toata lumea mi s-a parut ca-si asuma o udatura generalizata pentru cateva zile 🙂

.
Mai, si au obiceiul sa cumpere gheata si sa te stropeasca cu apa rece cand ti-e lumea mai draga. Pai-i frumos asa, sa te trezesti c-un sloi de apa inghetata pe sira spinarii? Ce nu ne-a placut insa, e ca te poate nimeri un ditamai jetul in lumina ochilor si daca ai ghinion, poate sa fie si sarat, ca doar daca esti insetat de bataie cu apa, o sa te arda rau la buzunar cei 10 baht cat costa un refill al armei din dotare. Si ca orice manifestatie ce te lasa sa dai frau liber vendetelor personale si frustrarilor de orice fel, se lasa cu vanatai, sunete de sirene, accidente, drumuri blocate, certuri, scandaluri, batai, spitalizari. Am fost feriti de probleme cu exceptia unui lighean luat in plina mufa de la un frate indian, care m-a facut sa vad stele verzi si sa cred pentru o secunda ca m-a lovit acceleratul.

Buuun, lasam Songkran-ul de-oparte ca vrem sa va aducem un picut si prin Krabi dar va mai spunem inca o data ca poate sa fie petrecerea cea mai frumoasa din toata viata sau, din contra, o experienta neplacuta daca ai aterizat in Thailanda fara sa stii ce te asteapta. In Patong tine 2 zile, in Krabi tot cam la fel dar e mai potolita, in timp ce-n Pattaya petrecerea dureaza ca la casele mari imparatesti si se-ntinde pe o saptamana intreaga.

.

Spre deosebire de anul trecut cand am luat van-ul pana-n Krabi si ne-a vazut Dumnezeu pan-am ajuns, de data asta ne-am suit frumusel in ferry si-n doua trei ore ajunsi am fost. Bine-a mai fost, mai facem 🙂 Am dat o fuga pana la The Last Fisherman, am baut divinitatea lor de smoothie-uri dupa care am tanjit un an intreg, ne-am bookuit o excursie pana la Poda Island, am mancat un porumb uns cu cea mai nasoala margarina posibila si sarat pana la loc comanda, si uite asa au trecut doua zile si-am ajuns in Koh Mook, ca aici voiam sa ajungem si noi cu povestea 🙂

.

.

.

Nu e paradisul pe pamant, asa cum va asteptati. Asta daca paradis inseamna nisip ca faina cu 3 nule si apa ca lacrima de urs panda. Dar e de-o liniste si de-o pustietate cum rar ne-a fost intalnit sa vedem in Thailanda. Defapt, ce mai tura-vura, la cati ani avem la activ prin zona, doar in Khanom ce ne-a fost dat sa vedem loc mai retras ca aici. Ferry-ul te lasa fix in mijlocul marii, fata-n fata cu Charlie Beach sau Farang (strain) Beach cum mai este cunoscut la fata locului. De acolo iti arunci bagajele intr-un long tail, scoti hartia de 50 de bahti din buzunar si te duci la mal unde esti trantit de valuri direct pe plaja. De ce n-am fost si noi lasati ca oamenii direct pe pontonul de pe partea cealalta a insulei, de acolo de unde pleaca ferry-urile spre Koh Lanta, nu stim dar nu-i nimic c-am mai bagat cu ocazia asta o fisa de 50 pe cap de farang ca sa ne duca la bungalow-urile noastre.

Am fost lasati la capatul potecii ce te duce pana la receptie. Si ce mai receptie, bucatario-restauranto-mini birou cocotat la un metru deasupra firului ierbii, unde stapani pe mosie sunt nimeni altii decat mae (mama) si paw (tata) si toata gloata lor de copii si nepoti, cum ii sta bine aproape singurului loc condus de-o familie de thailandezi, din Koh Mook. Nurse House se numeste si daca vreti o experiente autentica, inedita si cum vreti voi s-o mai numiti, vi-l recomandam cu tot dragul. Asta daca nu va supara o cazare cat se poate de bazala dar mangaiata de-o mancare gatita ca la casele mari imparatesti 🙂

.

.

.

.

Si va zicem sincer, cu greu ne-am despartit de curry-ul demential, de tofu-ul cumparat din oras special pentru noi, de kilu’ de usturoi cumparat tot pentru noi si pe care l-am dat gata in cateva zile, de Chang-ul rece ca gheata, ce n-avea loc in frigiderul micut de pe terasa si incapabil sa acomodeze 4 setosi cu gaturile palnie. Si de cate si mai cate… Noroc ca plaja n-ai cum sa faci prin zona, ca altfel ne lipeam fundurile de scaune si acolo ne puneam tabara. Asadar, muta-te gasca mai spre nord, spre Sivalai Beach Resort, ala care apare prin toate pozele cand cauti Koh Mook pe harta. Si pe care poti sa-l admiri doar de la distanta, ca pe masura ce te apropii simti cum ti se topesc rand pe rand toti bahtii din portofel. Dar care are un nisip mai fin, fara musculitele vietii de nisip si-o zona protejata in apa unde poti sa faci si tu o baie cand o fi caldura mai a naibii.  Dar daca vrei luxul luxului si vii chitit pe cheluitala, merita cateva sute de lei un bungalow la buza apei. Asta ca sa nu ti se faca rau de la cata mizerie ce e mai hais spre dreapta caci, de ce nu, hai sa o dam in vileag si pe asta din cand in cand. Satul pescaresc ce-i langa pontonul cu pricina e o mare groapa de gunoi unde nimeni nu-si aduna nimic dupa el. Si bine ca nu e vreun 7/11 prin zona ca cine stie in ce plastice se-ngropau de nu-i mai vedeai care pe unde sunt .

..

.

Si cred ca v-ati dat seama din prima ca-n Koh Mook vii pentru relax, mancarica, masagel, bericioaica, apus, licurici si cam atat. Atat de mult 🙂 Nu ai nici macar un ATM, deci nu spera la vreun club sau macar o discoteca amarata. Nu te amagi nici cu 100 de cazari, drumuri prea breze sau diversitate pana la cer. Se ajunge usurel din Krabi si se pleaca la fel de usurel catre Lanta. Exista cateva hoteluri cu mot, restaurante dichisite, saloane de masaj si tuk tuk-uri cu pret fix care te duc pe unde poftesti. Dar pentru noi a fost un vis de insula unde ne-am relaxat pana n-am mai putut 🙂 Am incercat sa mergem si pe la alte plaje dar am sfarsit prin a nu le gasi si a face o ditamai drumetia in picioarele goale, prin soare si stanci pana ne-am gasit drumul inapoi spre hotel. Vorba vine hotel, casa noastra din rogojini cu geko inauntru si tantari care te ciupesc cand ti-e lumea mai draga 🙂.
Daca esti fan apusuri sau daca pur si simplu vrei sa-ti mai dezmortesti oasele plimbandu-te pe insula, ia un tuk tuk (da, tot 50 de baht) si mergi pana la Farang Beach. O sa gasesti o plaja lata, cu un resort de toata frumusetea, un restaurant decent, beri reci si momente linistite de contemplat si nu numai. Bine, nu stiu de unde si pana unde tot batem apa-n piua cu momentele linistite, ca intre noi fie vorba, toata insula o de-o liniste suprema, demna sa te relaxeze pana nu mai poti.

.

.

.

 Si daca esti pus si pe ceva activitati extra-koh-mookiene sa stiti ca aveti de unde alege. Ba o pestera cu mot, ba un snorkeling deloc raut, ba niste stele de mare pescuite din adancuri si aduse pe barca la giugiulit, ba una, ba alta. Da’ tot apusul la Charlie Beach si o bere rece mai pe langa, si niste luminite care te conduc pana acasa sunt baza. Sau un masaj la 5 metri de satul pescaresc si niste Massaman Curry de arunci cu caciula-n crabi si pisici si caini si ce mai misuna pe la picioarele tale.

.

.

.

.

 Si sa stiti c-am fost si-n Koh Lanta si-o lasam asa … ca si tema pentru vacanta. Am stat trei zile si n-am prea inteles nimic din ea. Stim doar ca mai mergem, mai venim 🙂

.

.

.

.