Pe Cristina parc-o stiu de-o viata. Culmea e ca ne-am cunoscut acum nici mai mult nici mai putin de … 2 ani. O si aud cum imi zicea atunci cu accentul ei ardelenesc: “Tu, scumpa, da’ de ce nu te-apuci de facut genti, tuuuu?” Iar eu ii raspundeam cu accentul meu de Ploiesti: “Lasa-ma naibii, Cristino, asta-mi trebuie mie acum?” Si iata-ma impletind povesti culese de prin triburi si facand ceva ce nu credeam vreodata ca voi face, datorita ei. Dar nu despre asta este vorba aici ci despre ghiozdanul acesta tomnatico-primavaratic plimbat printr-o caldura de putea sa topeasca munti in plina zi, in Bangkok. L-am primit cand eram in Borneo si de atunci il cam terfelesc de cate ori am ocazia. Asa-i cand le faci incapatoare si versatile, Cristino :)) Toata existenta ei e legata de genti si nu-si vede viata altfel. Trasneste, pufneste, plange si se bucura si tot ceea ce traieste are forma de geanta  Pe ea o puteti gasi pe Facebook si pe Instagram si-n curand si pe www.cristinacupar.com. Ghiozdanul il gasiti in einspe mii de culori, atat pentru doamne cat si pentru domni. Pam-pam, a iesit rima 🙂