Pai cand iti zice vietnamezul get beget ca Phu Quoc-ul e turistic si aglomerat cum sa nu-l crezi? Dar cand ai deja biletul de avion cumparat, te duci, ce sa faci? Chiar si cand zborul dureaza 30 de minute si-n Ho Chi Minh ploua cu galeata iar avionul te zgaltaie de-ti vine sa cobori, dac-ai putea 🙂 Si vreti sa va spunem ceva? Bine ca nu prea l-am crezut cu tot sufletul ca ne-ar fi parut rau tare daca nu ajungeam aici. Da, sunt resort-uri langa guest-house-uri, langa restaurante si langa alte resort-uri dar, in mod misterios, plajele sunt aproape goale. Inclusiv cunoscuta Long Beach care acum in Februarie e in plin sezon, e aproape goala. Nu stiu daca-i doar o intamplare si sa nu aruncati cu pietre daca veniti si-o gasiti plina ochi dar 6 zile cat am stat am intalnit palcuri raslete de rusi, de nemti si cativa italieni rataciti.

Phu Quoc-ul e bucuria cuplurilor de vietnamezi care vin cu parinti, copil, catel si purcel la “bai”. Ai restaurante cu muzica live, servire pompoasa care te face sa te simti ca-n statiune, preparate si preturi pe masura, taxiuri care te duc de colo colo, excursii in golf pline de sesiuni de pescuit si nitcaiva snorkeling sa nu te oboseasca prea mult. Si daca te plictisesti tare de tot de plaja ta, ai de unde alege intre cele einspe mii din jur. Drumurile-s libere, autostrazile spatioase, ce sa mai, ca-n vacanta.

Noua insa, locul nu ne-a spus prea multe. Ii lipseste ceva dar nu stim exact ce. E o struto-camila cam fara personalitate. “Hai ca voi nu stiti ce-i frumos!?”, ati zice. Foarte posibil, insa cautam experiente si nu vacante, conectari si nu relaxari de moment, lucruri mai simple si placeri mai bazale. Asa ca, draga Phu Quoc, sa nu te superi, esti frumusel tare dar nu esti genul nostru 🙂 Iti multumim, insa, ca ne-ai reaxat putintel dupa alergatura din Burma.

Plaja Sao e cea mai laudata si cea mai pretioasa si n-aveam cum s-o ratam nici daca ne propuneam asta caci, cum sa nu, in fiecare dimineata nori grei de ploaie amenintau insula, motiv bun sa ne deturneze toate planurile noastre marete si anume de lua cu asalt cate-o plaja pe zi. Asa ca-n singura zi buna, care intamplator a fost si ultima, am luat taxi-ul si ne-am infiintat pe Sao.

Ceea ca va dorim si voua ca tare frumos a fost. Frumos si cam scump dar na, experienta e completa cand ai si tu un sezlog moale sub trup, un nisip alb sub talpi si-o mare albastra in fata ochilor. Nu stiu de ce toti spun ca e murdar si “Don’t go, don’t go”. Ori vor s-o protejeze ori nu prea mai sunt la curent cu noutatile 🙂

Unii lauda viata de noapte de aici, noi, in schimb nici n-o cautam dar nici n-am vazut-o. Sau poate avem noi o perceptie diferita ca daca nu e cu zdranganeala pana dimineata si sticle sparte in mijlocul drumului, apai aia nu e viata de noate 🙂

As lauda faleza si restaurantele pe buza apei cu scaunele in nisip, cu lumina mai plapanda si muzica mai in surdina. Te fac sa te pierzi printre stele si creaza dependenta 🙂