Cu mancarea birmaneza am murit si-am ajuns in Rai. Are cateva minusuri dar n-o sa stam s-o urechem acum doar pentru ca suntem noi simandicosi cand vine vorba de ulei sau picanteala. Una peste alta, un lucru-i sigur: daca ne-ai pus un curry picant pe masa, o supa, niste orez si ceva fructe si-o salata, o sa te iubim vesnic! Si cam asta s-a intamplat cu Myanmarul. Curry-urile, Dal-urile si tonele de Byriani le-a luat frumos cu mana de la prietenii indieni, noodlesii si orezul i-au ciupit cu chopstick-urile de la chinezi si in varf de lingura a luat un pic de picanteala de la thailandezi. Mancarea se bazeaza mai mult pe gusturi puternice si arome tari decat pe picant, acru, dulce sau sarat de-odata, asa cum intalnesti in Thailanda, de exemplu. Nu putine sunt preparatele in care predomina ghimbirul sau lemongrass-ul asa cum nu in putine gasesti turmenic, tamarind sau amareala de frunze de mustar. Sa nu ocolim nici gustul sarat pe care, intre noi fie vorba, il cam gasesti peste tot dar, in esenta, preparatele se bazeaza pe cateva ingrediente tari si nu o amestecatura de mai multe savori ca-n cazul bucatariei indiene.

In Mandalay si-n Inle Lake am avut cele mai frumoase experiente culinare in ceea ce priveste curry-urile si salatele in timp ce-n Bagan ne-a luat ochii o pizza locala de zile mari. Si ii zic locala pentru ca era facuta dintr-o minune de salata ce ne-a vrajit de la prima lingura. Nestemata myanmarezilor si deliciul papilelor, Laphet sau mai pe romaneste, salata din frunze fermentate de ceai. Si nu te pregati s-o ocolesti, ba din contra, cere doua portii c-o sa-ti placa la nebunie! Intr-un mod ciudat, susanul si usturoiul prajit se unesc cu ceaiul si rosiile, se aduna cu niste fasole uscata si prajita si se lasa ingropata in alune din belsug. Si iese o salata de zile mari, plina de nutrienti dar un pic cam uleioasa pentru gustul nostru. Au obiceiul de a mai arunca in ea si ceva saraturi de creveti mici si uscati dar “tha tha lo” este un cuvant ce te salveaza atunci cand esti vegetarian 🙂

Dupa alergatura din Bagan am dat nas in nas cu cel mai inedit si bun curry mancat vreodata. Cine se gandea ca din frunzele de tamarind poate sa iasa o asa nebunie a gusturilor. Asa ca daca-l intalniti in meni-uri, luati-va si-o chapati sa curatati farfuria cu ea.

N-o sa va mintim dar ne-am indopat si aici de Tom Yum desi tare am fi incercat si-o Mohinga, supa lor cea de toate zilele si corespondentul Pho-ului din Vietnam, daca nu era o supa de peste in toata regula. Dar nu-i nimic, ca am dat de-o supa din frunze fermentate de mustar…un deliciu.

Si cand spunem salate nu ne referim la forma clasica, aceea cu care suntem noi obisnuiti ci la o adunatura de legume, majoritatea un pic ametite la abur, pline de sos si “croncanoase” din cale-afara.

In centru, spre exemplu, era sezon de alune si avocado, deci va imaginati ce era in farfuriile noastre 🙂 Unde mai pui ca pe nicio masa nu lipseste o mocaciune din partea casei: ca-i o aluna, ca-i apa la discretie, ca-i ca un fel de painica uscata ce-i sta bine inmuiata in sos de soia, toate iti sunt aduse si merg de minune cu ospatul ce va sa vina. Si cand spun ospat, pai ospat este, farfurii pline ochi si mari cat pentru 4 persoane. In Hpa An, de exemplu, alunele dispar din meniu-uri si fructele iau locul prajelilor si al pestelui. Tocmai de aceea, aici am avut ceva probleme de adaptare caci poate nu v-ati dat seama dar experientele noastre trec direct prin stomac si suntem strict atasati de locurile unde-am mancat cel mai bine sau unde varietatea e cuvantul de ordine.

Pietele sunt pline lucruri fermentate, de la ceai si pana la frunze de mustar, tamarind sau chiar mango. Usturoiul este ridicat la rang de rege prin partile Baganului si Mandalayului in timp ce pestele ia forme nebanuite. Uscat, proaspat, filetat sau tocat sunt doar cateva dintre ele.

La capitolul lichide, ca si-n tarile vecine, ceaiul e baza tuturor inceputurilor. Numai ca aici e mai cremos pentru ca se serveste de cele mai multe ori cu lapte. Nici Lassi-urile nu-s de lasat mai prejos caci le-ntalnesti stand tantose prin cam toate meniurile. Atata tot ca sunt pline de zahar dar n-om muri o data daca le incercam. Ca-s si al naibii de bune, asa cu niste iaurt invartit in suc de fructe proaspete cu tot cu pulpa. Aromata si mai tare, berea Mandalay ne-a placut mult mult mai mult decat sora Myanmar, asta asa ca sa nu uitam sa vorbim si despre adjuvantul zilelor calduroase 🙂

Si daca vreti ceva recomandari de restaurante, stati asa ca le avem pregatite mintenas:

– in Mandalay sunt doua restaurante ce stau umar langa umar pe aceeasi strada, unu-i strict vegetarian si e o nestamata gasita intr-o seara cand ne era stomacul cel mai gol iar celalalt este cu specific thailandez si are un tom yum bun de tot. Marie Min si Rainforest le cheama.

– in Bagan, la the Moon gasiti curryul din tamarind in timp ce pizza cu Laphet se gaseste la La Pizza

– daca vreti sa mancati o mancare indiana gatita de tot familionul unui tip cam sarit pe fix dar simpatic peste masura, atunci mergeti la Innlay Indian, aproape de ponton. Baiatu-i fan Eminem si aproape ca-ti serveste mancarea in pasi de hip hop. Si nu te lasa neam sa comanzi prea mult ca nu vrea sa arunce ce n-ai mancat 🙂

– in Pwin oo Lwin mergeti la Taj daca vreti mancare indiana si Gulab Jamun de te lingi pe degete. Nu la fel de bun ca-n Chiang Mai dar tot de lingi pe degete.

– In Yangon am mers pe mana lui Sorin si bine-am facut, asa ca dam leapsea mai departe: Rongoon teahouse este locul!

Cu exceptia catorva lucruri luate “de pe strada” n-am prea incercat streed food-ul. Cu regret mare si cu promisiunea ca data viitoare o sa avem mai multa incredere, insa am primit prea multe sfaturi legate de toxiinfectii alimentare incat n-am vrut sa ne asumam riscul de a sta la pat cand eram pe drumuri din 4 in 4 zile. Dar vorba tot lui Sorin, de mai sus, poti s-o patesti la fel de usor si de la mancare din coltul strazii la fel de bine ca de la mancarea din restaurant.

Si pentru ca-i variata si “patata” de toate influentele de prin jur, daca mai reducem cantitatea de ulei si-i punem un pic mai mult chilli mai-mai ca putem spune ca bucataria myanmareza este una dintre preferatele noastre de pana acum.  Am mancat cele mai deosebite mancaruri si, suprinzator, aici ne-a fost respectata dieta cel mai mult. Asa ca da, raspuns final: e pe primul loc in top!