Ce e in Kratie si de ce ai veni aici, te-ai intreba. Raspuns: sa vezi ultimii delfini Irrawaddy care traiesc in Mekong. Asta a fost si motivul pentru care micul oras a intrat in radarul nostru aka lista facuta acasa. Drumul pana aici e destul de lung si ti-as recomanda sa vii doar daca ai mai mult timp de petrecut in Cambodgia caci in afara de delfini, insula Koh Trong si cateva tururi eco facute pe bicicleta n-ai efectiv ce face. Unde mai pui ca pierzi pe drum doua zile, cu tot cu intors.
Buuuuunnnn, dupa ce ne-am intors din Koh Rong am fost lasati direct in mijlocul nebuniei din Phom Pehn. Am luat putin pulsul orasului si ne-am indopat de niste noodlesi homemade de la nea David. O plimbare pe faleza, un cascat de gura, o bere Angkor si la culcare cu noi! A doua zi am luat-o din loc pe la 9 si ceea ce intelesesem noi ca va fi un drum de 5 ore s-a intamplat a fi unul de 10, cu accentul pus pe “intelesesem gresit” 🙂 In autobuz wi-fi-ul zbarnia si la fel si el din toate incheieturile. Drumul e bunicel dar se merge incet si nitelus haotic.
Am fost lasati la intrarea in oras cu bagajele aruncate in nisip si cu degetul aratand in directia hotelului. Pai si cand spun ca n-ai ce face aici ma refer la “n-ai ce facele” ala care te tine legat de hotel si de restaurant. In fine, nu ne-am ingramadit sa ne bookuim nicio excursie caci stiam deja de Sorya Kayaking de pe Tripadvisor si aveam de gand sa o abordam a doua zi de dimineata. Si ce ziceti? Dupa o ora de cautat prin oras, pe o caldura ce-ti topea oasele, am gasit agentia dar nu si disponibilitatea de a ne sui in doua kayace amarate si de-a ne da drumul pe Mekong. Ca nu mai sunt locuri, ca nu mai sunt kayace, ca sorry, sir dar poti sa te duci la Silver Dophin ca si ei fac acelasi tip de tur. Bine, ne ducem! Ia-o pe jos 2 kilometri. Doamna cu pricina avea kayace dar n-avea cu ce sa le transporte pana la locul in cauza. “N-are nimic”, zicem. Le inchiriem si mergem sa bookuim turul de la Sorya cu kayacele proprii si personale si l-or inghesui ei pe undeva. Ia-o pe jos iar 2 kilometri. La Sorya nu si nu, ca sunt understaffed ca de regula au doi ghizi dar unul nu stiu ce-a patit. In fine, am ramas cu ochii in soare si cu primul review kilometric pe Tripadvisor 🙂
Plecam dezamagiti caci cealalta varianta era sa luam barca cu motor si sa alergam saracii delfini prin portiunea lor de apa pana-i stresam de-i aveam pe constiinta. Si cum stateam noi asa cu dezamagirea-n suflet dam de ghidul de la Surya. Care s-a aratat tare mirat de situatie, a incercat chiar s-o rezolve dar n-a fost chip. Vestea buna a fost ca ne putea rezolva in doi timpi si trei miscari dar rezolvarea implica nenorocita de barca de mai sus 🙂 L-am pus sa jure pe toti sfintii ca nu-i alergam si ca nu da drumul la motor si c-o ia la vasla asa…traditional si frumos pe Mekong in jos.
Nu va mai tinem mult la povesti 🙂 Cert este ca lucrurile s-au intamplat cam cum ne-am dorit, exceptand faptul ca motorul a fost pornit pana la o distanta potrivita cat s-o iei la vasle si sa lasi delfinii sa inoate in pace. Aveam si optiunea de a nu ii vedea deloc chiar daca batusem atata drum pana aici si speram sa nu le fi cauzat vreun rau prin faptul ca n-am ales-o…
Daca ajungeti prin zona, incercati totusi sa bookuiti in avans kayacele si sa-i vedeti total neintruziv chiar daca de la departare. Oricum Mekong-ul iti arata niste culori la apus de-ti sta mintea-n loc 🙂
Si ca sa-i prezentam si pe subiectii in cauza, delfinii Irrawaddy se mai gasesc prin lume dar cei din Mekong au ramas singurii si fac parte din categoria animalelor foarte dar foarte amenintate cu disparitia. Sunt doar 80 (gurile rele spun ca ba chiar 65) si s-au impartit in 7 grupuri mici intre Kratie si Laos. In zona in care am fost erau in jur de 35 si o preferau in special in perioada asta din an, adica luna Februarie, pentru ca e sezon secetos, adica apa scazuta, adica insulite pe Mekong, adica peste, adica fericire 🙂 Plus ca apele sunt mai curate aici si legea ii protejeaza sa nu devina ei hrana pentru oamenii care pana acum ceva ani ii mai consumau atunci cand se prindeau in plasele cele mari de pescuit.
Lasandu-i un pic deoparte si trecand la celelalte activitati, pardon, cealalta activitate din zona, cand te simti mai energetic poti sa iei barca, sa platesti 1000 de rieli si sa ajungi pe insula ce se-ntinde chiar in fara Kratie-ului, Koh Trong pe numele ei. Am facut asta a doua zi si ne-am plimbat pe biciclete pana ni s-a terminat toata apa de baut. Pe insula ai doua guesthouse-uri, magazine si restaurante dar cumva nu aratau prea de incredere. Asa ca dupa ce-am cumparat o apa fara sigiliu am decis sa mergem pe partea cealalta a Mekong-ului si sa ne omenim cu niste Amok, niste pachetele de primavara si-un mango smoothie de toata frumusetea 🙂
Insula este extrem de linistita si sunt doar 9 kilometri pe care poti sa-i faci cu trasura, motocicleta sau bicicleta si e o alternativa intr-o zi de Kratie, dupa sau inainte sa vezi delfinii. Fereste-te de caldura caci aici am dat nas in nas cu niste temperaturi greu de suportat.
Leave a Reply