Parafrazand o reclama de pe vremea cand aveam televizor: cat de salbatic poate fi un loc salbatic? Probabil destul de putin, tinand cont ca de Corbu se tot scrie, se tot aude si se tot povesteste. Cu toate astea, ne-am facut bocceluta din scurt, am inchiriat 3 camere intr-un ditamai complexul unde am fost singuri cuc, undeva unde-ti batea porumbu-n geam si fix vis-a-vis de lac si in 2-3 ore eram deja acolo. Soarele mai avea un pic si apunea si Corbu era o splendoare. O splendoare pentru ochii unui profan, caci aici numai sofer sa nu fii si nici masina sa nu ti-o iubesti.
Plaja era la 9 kilometri de pensiune, drum pe care am crezut ca-l facem bine mersi cu bicicleta si ne-am inselat. Probabil si pentru ca praful si pantele ne-au dat inapoi rapid.
Pe plaja, scoici cat vezi cu ochii, un singur bar unde te poti drege c-o bere, ceva oameni dornici de salbaticie, noi si o haita de caini. Daca vrei sezlonguri, cocktailuri, umbrele, toalete publice sau alte ifose, sigur nu-i de tine aici 🙂 Un pic mai spre dreapta, un drum prafuit si cativa bolovani la roti te duc spre “O terasa” dar nu inainte de a trece de “Un bar”. Loc retras, meniu variat pe baza de peste, cartofi prajiti ca la mama acasa si mujdei de usturoi de nu-i scoti mirosul nici a doua zi. Si daca vrei sa te fandosesti, poti chiar sa bei o Leffe sau sa mananci o inghetata La Strada 🙂
S-ar putea chiar, daca vii cu sacosele doldora de la Mega Image in ideea de a te gospodari singur, sa te coste mai mult dacat daca ai urma cursul satului si ai manca la restaurantul din centru, de exemplu. Ca sa nu-ti mai spun de cazare, al carei singur rival e doar dormitul cu cortul direct pe plaja 🙂
Una peste alta, Corbu nu e nici pe departe definitia unui loc pustiu dar nu e nici aglomerat asa ca te poti relaxa in voie. Muzica nu-ti duduie-n urechi, pe plaja nu auzi “ia porumbu`”, oamenii-s decenti iar apa calda 🙂 Si cred ca va mai ramane asa ceva vreme pentru ca nici din cale afara de accesibil nu e. Iti dai seama ca te poti multumi cu putin si ca tentatiile iau locul altor lucruri doar cand pleci si dai iama in prima benzinarie sa-ti iei o ciocolata pe care in sat n-ai gasit-o. Pentru ca acolo doar atata e si cu atat de putin poti sa fii fericit!
miha says
Ce mega inspiratie ai cand scrii. Atunci si acum… Si cred ca ti-am mai zis ca imi place stilul acesta haios si captivant. Auzi… ”porumbul in geam” 🙂