Pai n-am vrut noi inca de acum doi ani sa mergem in Orasul Albastru al Marocului si l-am ratat ca era mult prea departe de Marrackech? Iar anul acesta cand ne-am facut planuri stricte pentru el, era sa-l ratam inca o data din motive de prea multa alergatura si prea putin timp? Intre timp ne-am impacat cu ideea ca am vazut un oras albastru, Jodhpur-ul din India, daca va mai aduceti aminte de el, dar gandul ne-a ramas un pic pe meleaguri africane, ca sa fim pe de-ntregul cinstiti. In fine, doua zile pe drumuri, un inchiriat de masina, un ferry, un drum la bordul unei coaje de Mercedes si multa MULTA cafea dar si mai mult determinism, ne-au adus pana in Chefchaouen, perla cea mai de pret a Marocului.
Nu stim daca e cea mai buna varianta de a ajunge aici dar v-o spunem pe cea pe care am ales-o noi si va zicem cu ocazia asta si de ce ne-am tot plans de oboseala, zboruri si prea multi kilometri. Am aterizat in Malaga din Lisabona (daca ne intrebati de ce n-am venit direct va spunem ca a fost cea mai ieftina varianta de zbor pe care am intalnit-o). Din Malaga am inchiriat o masina cu care am mers pana in Tarifa iar de aici am luat un ferry cu care am ajuns in Tanger. Masina a fost lasata in parcarea portului si da, se poate ajunge cu ea si pana peste gard, in mama Africa, numai ca n-am stiut ce formalitati trebuiesc indeplinite ca sa treci cu o masina inchiriata intr-o tara straina asa ca ne-a fost mai comod s-o abandonam pentru doua zile, cu tot cu restul bagajelor. Din Tanger am inchiriat un taxi pret de doua ore, un Mercedes din ’98, mult mai nou decat cel care ne-a dus pana in Taghazout pentru 4 ore chinuite si lipite de scaunele din spate 🙂 Dupa 13 euro taxe insumate de autostrada, 118 euro doua bilete de ferry (dus-intors/cuplu), 40 euro parcarea, 70 euro taxi si cam 5 ore pe drumuri, ajuns-am, doamne si noi, la riad-ul nostru, Nerja Onsar pe numele lui. Dar nu inainte de a ne cocota si cobori, cu plase si ape si ghiozdane in spate, pe scari straine pentru al nostru maps.me derutat si vai de steaua lui, saracul 🙂 
Daca vrei sa ai o experienta completa, gandeste-te serios sa te cazezi intr-un riad fix in buricul medinei si lasa-te purtat si pierdut printre strazile albastre. Caci, intre noi fie vorba, prea multe nu ai de facut si chiar daca ai avea, ar trebui sa te deplasezi intr-un frigider cu geamuri transparente la cat de cald si “cuptorit”e totul 🙂 Va zicem insa ca, desi e un oras turistic, ceea ce ar putea inseamna aglomeratie, negocieri nebunesti, trafic, trageri de maneci, priviri patrunzatoare si alte chestiuni intalnite din plin in Marrakech, de exemplu, aici am intalnit niste oameni extrem de cumsecade si politicosi si o atmosfera mai mult demna de un loc fara prea multe conotatii arabesti. Asta ca sa nu mai amintim de strazi, autostrazi, ferry-uri si un Tanger care bate la fund multe din orasele spaniolesti pe langa care am trecut in drumul nostru spre Tarifa. Asa ca daca ar fi s-o luam de la capat, n-am sta pe ganduri nicio secunda sa venim cu masina proprie sau sa inchiriem una chiar din Maroc.
Revenind la Chefchaouen, aproape toate strazile ascund comori numai bune de privit sau tras in poze. E drept ca exista unele mai cu mot, mai aranjate si mai dichisite, care au rascolit pofta de cativa dirhami in plus a marocanului de rand ce si-a dat seama ca #feedul valoreaza mai mult ca magnetul de frigider si a pus un pret cinstit unei fotografii care te scuteste de cautat si facut gambele ca ale lui Duckadam. Asadar, pentru 5 sau 10 dirhami, ai tot mise-en-place-ul pentru o poza perfecta de Social Media. Totusi, medina e mica si timpul suficient cat sa cauti si sa gasesti cam tot ce doresti, sa fii singur si sa n-astepti pe la cozi 🙂 Caci, hei da, de ce sa nu zicem: se cam fac cozi la locuri instagramabile ca la moastele Sfintei Filofteea 🙂
Pe langa magazine pline cu suveniruri, genti, covoare si palarii colorate de zici ca esti printr-un trib Akha si nu in muntii Rif ai Africii, gasesti tot felul de tarabe unde un suc de portocale proaspat stoarse te racoreste si te face sa simti cele patruj’ si ceva de grade Celsius, mai plapande si mai digerabile. Nu te gandi insa ca poti sa stai si sa te pierzi pe strazi cat e ziua de lunga caci, odata ce iesi din Medina, unde zidurile albastre te protejeaza de caldura, o sa te lovesti de-o alta, de data asta insuportabila, ce te trimite imediat la riad-ul tau, sa-ti oblojeasca ranile 🙂 Si ca tot veni vorba de riad-uri, noi am stat la Nerja Onsar, un asezamant modest dar curat si pozitionat fix in buricul targului. Acum, intre noi fie, prea multe lucruri nu ai de facut aici si cred ca cele 2 zile petrecute au fost suficiente cat sa ne facem o idee despre oras si sa ne continuam drumul mai departe. Mai departe, tot spre Spania 🙂 
Despre Chefchaoen va mai spunem doar ca, oricat de aspra ar fi vremea, mai cu seama daca mergeti in August ca noi, ar trebui sa cautati un restaurant la inaltime si sa petreceti acolo un apus-cu-view 🙂 Noi l-am ales pe cel de pe Terasa Aladin si bine-am facut 🙂 Si daca vreti sa mai stiti care e faza cu atata albastru, pare-se ca teroriile sunt impartite si niciuna nu are in centrul sau familiile ce apartineau castelor superioare ca-n Jodphur. Cu alte cuvinte, casele nu au fost facute pentru bogatii vremii ci mai degraba pentru a-si feri locuitorii de tantari si caldura. De aici mai e un pas pana la a doua teorie conform careia evreii refugiati de spaima lui Hitler au introdus “albastrul” in oras si acolo a ramas 🙂 Cert este ca amandoua sunt de acord ca albastrul este simbolul cerului si al unei vieti spirituale de care n-ar trebui sa se uite. Si iata cum, inchidem cercul cu Jodphur-ul si amintim ca acolo casele erau vopsite in albastru pentru mai marii bisericii, Casta Brahmanica, cea a preotilor.
View from Aladin Terrace
View from Aladin Terrace
Am tot citit pe forum-uri ca cel mai sigur si bun drum de a ajunge din Spania in Chefchaouen ar fi ferry-ul ce te ia din Tarifa si te lasa in Tanger Ville, de unde se presupune ca gasesti mai repede un taxi spre destinatia finala. Noi va spunem ca ni s-a parut mult mai dezvoltat Tanger Med si mai putin sensibil la probleme precum vremea. Cert este ca am ales sa mergem cu InterShipping ca si agentie si-o pin-uim pe wall of shame-ul nostru, ca sa stiti de ea, in caz de ceva.
Am purtat:
Rochie si fusta Mark-Off Studio
Am folosit:
Lensball (foloseste codul “Andra15” pentru 15% discount)
Nu ma satur sa exclam: ce pozeee frumoase faceti!!!
Pe langa asta, doamne prin ce situatii ati trecut. Dar cred ca a meritat!
Sarumaaanaaaaa. Doamne, da…..inca nu pot sa spun daca a meritat sau nu :)) Inca imi pica ochii in gura de somn si epuizare. Dar Orasul asta ALbastru a meritat sigur <3