Desi dorinta mea a fost sa centralizez toate intrebarile, sa le pun pe caprarii si categorii, am esuat lamentabil si-am decis sa le iau pe rand, eliminandu-le pe cele care se repetau sau se invarteau in jurul aceluiasi subiect. Ca atare, acestea sunt raspunsurile la intrebarile pe care ni le-ati adresat, pentru care va multumim si despre care tragem nadejde ca sunt edificatoare π
As fi curioasa cum ati inceput sa calatoriti si cata ββpregatealaββ financiara este in spate
Oooo, ne aducem aminte cu mare placere de primul moment in care am iesit din tara. Sa tot fie prin 2007-2008, deci nu atat de departe de momentul vorbirii. Si avand in vedere ca multi dintre cei pe care ii cunoasteam aveau la activ cateva Greci si Bulgarii groase, putem spune ca am inceput sa calatorim tarziu si am fost manati mai mult de turma, trend si, in nici un caz de descoperire, cunoastere. Desi ne intoarceam burdusiti de poze facute alandala, de povesti spuse cu orele familiei si prietenilor, nu pot sa neg faptul ca toate iesirile erau planificate mai mult “orgolistic” si “concedistic” si nu aveau o documentatie prea temeinica in spate. La momentul respectiv targetul suna asa “o vacanta exotica si un city break pe an”. Dupa linia aceasta, trasata total arbitar, am reusit sa vizitam Tunisia la pachet cu Viena, Egipt la pachet cu Paris, Muntenegru cu … nici nu mai stiu ce π si tot asa. Toate incadrate regulamentar de un concediu planificat cu mari dureri de cap la serviciu, caci, in mod evident, toata lumea dorea sa ia o pauza in August, de preferat in prima parte π Partea financiara, daca te referi la momentul acela era sustinuta de niste venituri medii spre mici si fara exceptie, excursiile erau luate in rate de la agentiile de turism la moda pe vremea aceea. Avand in vedere ca majoritatea consumatoarelor de bani, adica vacantele ce se intindeau pe o durata de doua saptamani, erau de tip all-inclusive, stiam din start cat costa iar excursiile optionale erau destul de bine comunicate si highlight-ate in oferta agentiilor. Cu alte cuvinte, puteai sa iti faci un calcul cam la virgula cu privire la cat o sa scoti din buzunar.
Cum ai reusit sa faci full time travel. Cum poti sa renunti la jos si sa-ti asumi riscul asta?
Ah, nu suntem full time travelleri. Doar plecam in niste vacante (hai sa le zicem asa) mai lungi decat cele obisnuite. Ne intoarcem apoi deprimati intre patru pereti :)) La job am renuntat cu mult inainte ca escapadele sa devina calatorii pe o durata mare de timp si n-am renuntat la el pentru a calatorii ci pentru ca am crezut si cred in continuare ca mediul corporatist, oricat de frumos e ambalat si oricat de “tanara si dinamica” e echipa din care faci parte, e al naibii de toxic si-ti iese din organism dupa 7 ani, ca tutunul :)) Matei, insa, n-a gustat din “fericirea corporatista”, el ramanand un vesnic organism pur, ce se sclaveste pe sine π Riscul de atunci a fost tradus in inconstienta si probabil ca asta a si fost. Nu m-am gandit si nu ma gandesc la pensie, asa cum multi o fac. Nu m-au interesat si nu ma intereseaza beneficiile pe care job-ul ti le ofera in materie de servicii medicale si abonamente la Word Class. Stiu doar ca n-am simtit niciodata ca traiesc atunci, mai mult ca acum. Si pentru noi asta e tot ce conteaza.
Cum te adaptezi la mancarea locurilor in care calatoresti? Ce este friendly pentru o burta de est European (in general) si ce recomanzi tu ca safe choice? In principal, care au fost experientele tale cu mancarea exotica?
In ceea ce priveste mancarea ne-am aruncat mereu cu capul inainte. N-am dat inapoi nici cand mancarea din fata noastra era iute ca scoasa din Iad, nici cand toata lumea isi amesteca chopsticks-urile in aceeasi supa, nici cand era prea arsa sau prea cruda, nici cand mirosea a oase fierte si totul arata a mazga, nici cand comandai una si ti se aducea alta … Trebuie sa-ti marturisesc, insa, ca de cativa ani buni nu mai consumam carne de niciun fel si optiunile reduse pentru noi vin la pachet si cu o siguranta mai mare. Asta pentru ca o carne nefacuta, de exemplu, iti poate aduce complicatii mari si-n Romania, daramite in Asia. La polul opus, nici un fruct nespalat nu e mai sfant ca o friptura nefacuta π Incercam sa mancam local, sa nu ne aventuram la cine stie ce delicatese europene servite-n varf de munte, ne alegem de dinainte un loc unde vrem sa mancam si-i dam inainte fara a ne gandi prea mult la consecinte. Iar asta ne-a tinut safe si fara prea mari probleme. Recunoastem ca anual ne loveste in deplasare o boala pe care o numim mai in gluma mai in serios “boala” si care e, practic, o toxiinfectie alimentara ce ne tine legati de pat 2 zile la rand si care trece asa cum a venit. Nu e neaparat de la igiena ci de la o incompatibilitate in ceea ce priveste ingredientele, mixul dintre ele, modul in care sunt preparate si noi, asa cum suntem obisnuiti sa mancam. Totusi, daca stiti ca aveti intolerante sau alergii, nu strica sa scrieti pe o foaie de hartie sau sa va ajutati de Google Translate si sa comunicati asta ori de cate ori simtiti ca ce-i in meniu, nu e tocmai ce trebuie. Safe e ce te face pe tine sa te simti safe iar asta o s-o repetam mereu oricat de redundant o sa para! Daca in mod normal nu manaci picant, de ce ai incerca asta dintr-o data in Thailanda? Spune-le sa nu-ti faca mancarea picanta si adauga pe parcurs chilli, atat cat sa ti se pare in continuare gustoasa si burta ta sa se simta fericita π Daca in Romania tinem ouale in frigider, in Asia o sa ti se para abominabil sa le vezi tinute in plin soare torid, ca atare, daca ti se pare unsafe, nu incerca nimic ce contine ou. Din experienta, iti spunem ca nu ni s-a intamplat nimic neplacut si, doamne, am fi aflat asta, ca doar stim cu totii cat de pacatoase sunt ouale. Trebuie doar sa mai adaug ca normele de igiena nu-s ca cele cu care suntem noi invatati asa ca, o adaptare incepe mai intai cu o acceptare. Accepta ca e posibil ca alimentele sa nu fie atat de bine spalate, ca cei care ti le prepara sa n-aiba bonete de masterchefi pe cap sau chiar sa nu fie nici prea bine spalati pe maini, ca tacamurile si vesela s-ar putea sa-ti mai dezvaluie ceva si din meniul servit anterior sau ca mancarea iti este servita cu un mare deget bagat in ea π Uite, de-asta mama n-o sa manance niciodata la un restaurant din Koh Rong, de exemplu π Desi scenele astea nu se intampla des, cum pentru toate exista Mastercard, asa si aici exista posibilitatea gasirii unei cazari care sa aiba in dotare si o minuscula cicineta sau, daca nu se poate trece deloc peste, a neaventurarii in locuri unde nu exista restaurante la standarde europene.
Intrebarea mea este daca poti sa calatoresti in Asia si cu buget ceva mai restrains? Daca da, poti aproxima o suma? Cum alegeti cazarile?
Credem cu tarie ca Asia este inca singurul loc unde se poate calatori ieftin, spre foarte ieftin. N-am fost in toata lumea, asa ca ne rezervam dreptul de a gresi intr-o parere cat se poate de subiectiva dar comparabila cu Europa, de exemplu. La fel de subiectiv este si bugetul insa o sa-ncercam sa raspundem cat mai concludent la toate intrebarile legate de acest sensibil si nelipsit buget π In mod cert, cu cat calatoriile sunt mai slow, mai documentate, mai prevazute si mai planificate, cu atat banii nu te vor lua prin suprindere prea mult. La fel si daca dai calatoriile cu avionul pe cele cu trenul, taxiurile pe autobuze locale, trenurile de mare viteza pe trenurile de mica viteza, cazarile de 4 stele pe cele de doua si trei. Bookingul pe AirBnb, hotelurile pe hosteluri, seaview-urile pe garden view-uri, mancarea la restaurante fancy pe mancarea locala la colt de strada, pe scaune de plastic si exemplele pot curge in continuare, la nesfarsit. Ca sa-ti faci o idee, noi incercam pe cat posibil sa calatorim cat mai putin cu avionul si nu ne deranjeaza deloc daca in felul acesta stam intepeniti pe scaunul unui van 12 ore, de exemplu. Cazarile le alegem din inertie si comoditate in proportie de 99% de pe Booking.com si incercam sa nu depasim, acolo unde se poate, suma de 30 de euro pe noapte. Cam asta e bugetul pe care ni-l propunem atunci cand vine vorba despre cazari, buget care in mod evident, fluctueaza in functie de tara si locatie. Suntem dispusi sa platim mai mult pe un hotel daca proximitatea de un obiectiv sau de o zona de restaurante, ne-ar putea salva mai multi bani decat daca am lua mereu taxi-ul sau daca am fi legati vesnic de programul unui autobuz local. Cum ziceam mai sus, este lesne de inteles ca daca esti intr-o continua miscare si vrei sa faci asta mai comod si fara prea multe batai de cap, o sa cheltui mai mult decat daca o iei teleu la picior, fara graba, asteptand momentul oportun sau mergand pe variante locale. Noi suntem un mix ciudat intre cele doua π Si pentru ca am ajuns la capitolul sume, in India, de exemplu, am cheltuit in medie 130 de lei pe o noapte de cazare (care, cu doua exceptii, au fost impecabile), 1200 de lei pe toate excursiile facute, cu tot cu fee-uri de intrare si 4100 de lei pe transport ( 6*2 bilete de avion, 5 taxiuri pe distante mari si 3*2 bilete de tren). Estimam ca mancarea ne-a costat in jur de 30 de lei/masa, cu amendamentul ca am mancat numai si numai la restaurantul hotelului. Durata calatoriei in India a fost de fix o luna iar amendamentul numarul 2 se refera la faptul ca am plecat si ne-am intors din si in Kuala Lumpur, din din Romania.
Care este bugetul pentru o astfel de expeditie? Cazare, mancare, excursii optionale pentru fiecare locatie.
Pai, daca mai sus am dat exemplul Indiei, care din experienta noastra a fost cea mai ieftina destinatie in care am calatorit pana acum, mai jos o sa-ti dau exemplul de la polul opus, si anume China, care a reusit sa ne-ngenuncheze inca de la inceputul itinerariului π Asadar, in 3 saptamani am scos din buzunar in jur de 5000 de lei pentru cazare, 2800 pentru excursii si 5300 pentru transport (4*2 bilete de tren, dintre care 3*2 au fost cu bullet train si 3*2 bilete de avion, dintre care unul de iesire din tara, spre Hong Kong). In timp ce mancarea este comparabila ca si pret cu cea din Romania, adica undeva in jur de 60-70/lei o masa pentru doua persoane. Slava Domnului ca Berea e proasta ca altfel nu stiu ce ne faceam π Se pastreaza acelasi amendament ca mai sus, si anume ca am intrat si am iesit in si din China, prin Hong Kong.
Voi calatoriti super mult si atunci as fi curioasa sa stiu, calatoriti intr-un mod economic? Accesibil pentru oricine? Folositi variante mai ieftine pentru cazare gen AirBNB, CouchSurfing, Homeaway? Sau cum reusiti sa vizitati atat de mult? De unde va luati biletele de avion, tips and tricks.
Majoritatea cazarilor le luam de pe Booking sau Agoda, cu mici exceptii (anul acesta, una la numar) in care ne-am bookuit accommodation-ul din Hong Kong pe Airbnb. N-am apelat niciodata la site-urile mentionate de tine, desi clar sunt variante mai ieftine si poate de luat in calcul atunci cand vrei sa economisesti sau esti pe buget. Cert este ca, cu cat stai mai mult intr-un loc cu atat costul cazarii se poate diminua semnifcativ. Un exemplu fiind Port Barton unde poti sta cu 20000 de pesos (1500 de lei) o luna intr-un bungalow/casa extrem de decent, cu bucatarie proprie, curte si apa calda. Asta inseamna 50 de lei/zi cu posibilitatea de a-ti gati si a te gospodarii singur. Am dat acest exemplu pentru ca este singurul loc unde am stat o luna legata si unde, daca luam in calcul varianta de mai sus, ecomiseam ceva bani, alegand-o π Vizitam mult pentru ca stam mult, pentru ca alergam mult, pentru ca ne dorim asta. As putea adauga ca vizitam cateodata prea multe locuri si ne trezim atat de obositi incat ne dorim o vacanta in vacanta. In ceea ce priveste biletele de avion, daca anii trecuti erau o goana si o urmarire continua a site-urilor de genul fly4free.com, flynous.com, secretflying.com sau momondo,com, acum ne-am concencetrat mai mult pe ultimul, tot din comoditate si lipsa timpului. Ca sa nu mai zicem ca, puse cap la cap socotelile aratau mai bine pana sa le asternem pe hartie π Ne asumam insa integral vina intrucat capitolele βplanificare de la A la Zβ si β bugetare cu punct si virgulaβ n-au fost niciodata preferatele noastre, ajungand in final, din dorinta de a economisi, sa dam mai multi bani si sa incepem sa ne complicam fantastic. Dar, cum ziceam, asta ne caracterizeaza pe noi si numai pe noi, asa ca am lasat lectiile astea avansatilor si noi ne-am concentrat de anul acesta numai pe Momondo, accesand desigur si site-uri directe ca cebu.com sau airasia.com.
Mi-ar placea sa aflu cum a inceput toata povestea, ce greutati ai intampinat pe parcurs (mai ales la inceput) si daca aveai un alt job inainte la care ai fost nevoita sa renunti pentru a incepe aceasta viata?
Cea mai mare greutate pe care am intampinat-o a fost jobul :)) A nu se intelege ca militam pentru demisionari in masa, plecat de nebun prin lume, riscuri, deresponsabilizari and stuff. Pur si simplu, momentul in care am renuntat la job, faza generatoare de mari tragedii in familie dar si de cumpana personala, a fost, in cele din urma, o mare eliberare si un moment de renastere. Asadar, greutatile, neavand un obiectiv in a calatorii un an sabatic, de exemplu, au fost depasite rand pe rand, dupa fiecare city-break, excursie, escapada, calatorie in parte. In prezent, greutatea cea mai mare este aceea ca suntem intre doua lumi, mental in una si fizic in alta π Cu alte cuvinte, suntem nevoiti sa ne-ntoarcem intre patru pereti desi gandul ne este mereu indreptat spre orice contine o farama de nisip si-un cer instelat π
De ce va fascineaza atat de mult Asia?
Asia ne-a invatat sa judecam mai putin, sa simtim mai mult, sa fim mai atenti siΒ mai respectuosi, mai umili, mai liberi si mai zambitori, mai impacati cu noi si cu lumea din jurul nostru. Ne-a invatat sa fim mai relaxati, ne-a dat cu preconceptiile de pamant si ne-a ingenuncheat prin noutate. Noutatea unui loc fata de care raportarile nu exista, pentru ca nu exista nimic in background care sa te pregateasca pentru ce va sa vina. Si-mi pare bine ca am trait asta acum, pana nu e prea tarziu si ca am fost destul de deschisi incat s-o imbratisam cu putere si sa o judecam mai putin aspru. Ne fascineaza ca ne-a ajutat sa descoperim in noi lucruri despre care habar ne-aveam si ca ne-a schimbat intr-atat de mult incat sa devenim digerabili pentru noi insine π
Cum sustineti financiar calatoriile?
Cum spuneam si aici, anul trecut, nu avem job-uri 9 to 5 cu ale caror zile de concediu trebuie sa jonglam ca sa ajungem sa calatorim mai mult. Nu strangem la saltea toti banii pentru calatorii ci lucram pentru propria firma, din mers. Cu cateva exceptii, ajungem sa cheltuim un pic mai mult decat daca am sta in tara si asta pentru ca suntem mereu pe drumuri, fapt ce duce la cheltuieli pe masura dar si pentru ca in continuare acasa, avem cheltuieli ce nu se naruie odata cu disparitia noastra π Sunt convinsa ca daca am sta mai mult intr-un loc, am egala clar banii de motorina din tara cu doua bilete de avion in interiorul Asiei, in timp ce chiria pe care am putea-o obtine pe apartamentul pe care-l detinem ar putea sustine chiria intr-un bungalow, de exemplu. Este adevarat ca este un calcul grosier, la care ne-am gandit fugitiv si pe care nu l-am aprofundat in intregime.
Aveti de gand sa calatoriti si in Romania, sa ne prezinti unele locuri frumoase din tara?Β
Ne-ar placea foarte mult si incercam sa facem asta ori de cate ori timpul ne permite. In continuare sunt locuri in care n-am ajuns niciodata si despre care ne intreaba oameni pe care-i intalnim in calatoriile noastre π S-ar putea chiar nici sa n-pucam sa ajungem in toate dar dorinta exista π
Cum v-ati adaptat la clima, la mancare, la stilul lor de viata?
Cu clima si cu mancarea n-am avut probleme aproape niciodata. In zonele tropicale n-am calatorit in extrasezon ca sa vedem ce-nseamna furia unui taifun sau a unui muson nervos, in timp ce-n China, de exemplu, extrasezonul se masoara-n muschi cu extrasezonul nostru, adica iarna in toata regula π Recunosc ca deseori mi se pare prea cald sau prea umed si cateodata m-apuca pandaliile pe unele insecte. Singura problema legata de alimentatie, problema ce devine din ce in ce mai mica odata cu trecerea anilor, este ca “vegetarian” nu are o definitie generala peste tot in lume. Prin urmare, un pic de sos de peste, niste creveti uscati si ceva urme de sepie, poate chiar si putin pui, pot trece lejer testul vegetarianismului asiatic π In timp ce stilul de viata asiatic, oricat de relaxat si “miserupist” ar fi, nu se compara nici pe departe cu “pole-pole-ele” african, demn sa-ti ridice si cel mai adormit nervisor al capului π Daca treci si peste usoara neseriozitate caracteristica, lejeritate excesiva, obiceiurile de multe ori stranii, metehne si ciudatenii, atunci ai garantat o relatie de iubire in the making π
Cum calatoresti on buget in Asia fara sa faci rabat la confort? Pentru o maniaca cu igiena ca mine, ce fel de cazare e de preferat in Asia? Mi-ar placea sa ajung in India, de ex, dar cand stiu ca in Varanasi isi spala prosoapele si asternuturile in Gange imi vine sa merg acolo doar cand ma voi reincarna intr-o alta viata
Nu prea facem rabat la confort decat daca suntem luati prin surprindere sau daca nu avem incotro. Iar asta se intampla rar spre foarte rar. Ne bookuim cazarile de dinainte, verificam doua-trei review-uri legate de locatie, mancare si curatenie iar cand vine vorba de excursii mici si iesite din comun, ne asumam ca n-o sa avem nici tot confortul, nici toata igiena cu care suntem invatati. Daca-mi permiti am sa si exemplific π N-o sa avem niciodata asteptari prea mari din punctul asta de vedere, dupa 2-3-4 nopti petrecute in jungla, dormit in pesteri si spalat la rau. Povestea se repeta si in cazul noptilor dormite in desertul indian, cu mancare gatita de mainile prea putin spalate ale “maharajahilor” locului π Varanasi-ul a fost si pentru noi un caz special, pentru ca stiam de problema semnalata de tine si voiam s-o evitam. Am reusit sa facem asta, pretul platit fiind o cazare intr-un Ashram vai de mama lui (cea mai ieftina alternativa gasita, intrucat cazarile din Varanasi au fost mult peste buget), pe malul Gangelui si cu o camera impartita de noi si alti cativa zeci de tantari. Nu suntem in totalitate siguri ca asternuturile nu se spalau in Gange dar am incercat sa ne apropiem de ele pe cat de putin posibil. Pan’ la urma, am zis ca are “mama Ganga” puteri miraculoase si asupra noastra si ne-am lasat purtati de val π Te asigur insa, ca vei gasi cazari dupa toate gusturile si buzunarele iar curatenia si igiena nu vin neaparat la pachet si cu un pret ridicat.
Am vazut ca mancati si street food. Si in forte multe locuri arata nebuneste. Aveti niste metode de selectie? Cum alegeti care e safe si care nu?
Pai, o sa incepem prin a spune ca nimic nu e safe, poate doar un mediu steril, intr-o lume ideala π Singura metoda de selectie ramane instinctul coroborat cu gradul de ocupare al locului cu pricina. Cu cat e mai multa lume, cu atat mancarea ar trebui sa fie mai fresh si preparatele mai bune. Din punctul nostru de vedere selectia o da si diversitatea de mancare vegetariana, prin urmare, oricat de mult am vrea sa incercam street food in Filipine, de exemplu, e aproape imposibil intrucat sunt o natie unde leguma nu e binevenita la masa π La polul opus, in India, unde gasesti aproape integral mancare vegetariana, n-am fost tentati sa ne atingem decat de un Lassi bagat cu forta pe gat si care s-a dovedit a fi minunat, in cele din urmaπ Evident ca totul tine si de cat de deschis esti in a incerca sa iei masa in felul acesta. De regula, tonetele sunt afaceri de familie si, fie ca sunt destinate turistilor (cum e in multe locuri din Bangkok, de exemplu) sau localnicilor, de principiu nimeni nu vrea s-o puna de oaie cand vine vorba de mancare stricata, toxiinfectii sau mai stiu eu ce alte boli. Daaaaaar, asta e doar de principiu si-ti spunem cinstit ca ne-a facut placere sa mancam street-food mai mult in Thailanda si Vietnam, singurele doua locuri unde diversitatea de mancare vegetariana este direct proportionala cu gradul de intelegere a doleantelor noastre si cu aparenta igiena cu care se desfasoara lucrurile π
V-ati facut ceva vaccinuri inainte sa plecati sau in timpul calatoriei?
Nu, niciodata. Am avut o tentativa in Kenya dar ne-am oprit la timp intrucat medicamentul pe care voiam sa il luam, Malarone pe numele lui, nu exista in Romania. Asta a fost inceputul documentatiei legate de vaccinuri si, pentru ca este un capitol extrem de subiectiv, va spunem doar ca nu ne vaccinam si nu umblam cu medicamente dupa noi. Este o optiune personala si nicidecum un indemn sau o recomandare π
Pe baza a ceea ce ai vazut acum, cat de friendly/safe vi s-ar parea sa iei toddler-ul o luna pe o insula in Thailanda sau in Filipine?
Oricat de mult mi-ar placea sa raspund la toate intrebarile, la aceasta chiar nu am cum. Nu avem copii si n-as putea sa fac o recomandare nici macar de principiu π
Cum va permiteti , financiar vorbind, sa calatoriti pentru un timp atat de lung? Lucrati as you go sau pur si simplu savings? Vreau sa fac si eu lucrurile astea in viitor si ma sperie putin partea financiara β¦ ca va trebui sa plec cu ceva mii de euroi dupa mine ca sa simt un fel de safety/insurance. Maybe you demystify aspectul asta
Dap, lucram pentru noi si pentru firma pe care o avem in tara. Avem cativa bani stransi pentru primele bilete de avion si aproximativ prima luna, restul venind, ca in orice alta parte, sub forma de salariu. Avantajul pe care-l detinem este ca, desi sumele pe care le castigam nu sunt uriase, avem acces la bani oricand si nu numai la sfarsit de luna sau bilunar si ne putem gestiona platile astfel incat sa nu ramanem in pom. Cu alte cuvinte, avem o galeata (care nu e nici fara fund si nici mare) cu care putem jongla cand vine vorba de bani, fara sa fim nevoiti sa asteptam sa “intre salariul”, dar fiind totusi conditionati de plati importante la Sfantul Stat, furnizori, etc. De asemenea, avem ca back-up si un card de credit care mai e din cand in cand devalizat π
Sugestii si sfaturi pentru Asia intrucat intentionez sa plec cu familia anul acesta
Sii ce greu e sa-ti dau un sfat? Mai ales ca nu ne-am convins nici prietenii nici familia sa vina macar o data cu noi in Asia :)) Cred insa cu tarie ca intrebarile excesive, documentatia groasa, planificarea minutioasa si tot ceea ce se incadreaza in categorii subiective, nu pot fi niciodata obiective sau luate de bune. Cu totii avem preferinte, unii dintre noi chiar interese, altii dau sfaturi pentru cei ce calatoresc cu doi copii si-un caine, altii vorbesc numai despre cazari de top in timp ce unii se plimba la first class si spun ca asta e modul cel mai firesc in care trebuie sa calatoresti. Ideea este ca, din experienta, raspunsurile primite la astfel de intrebari, nu m-au ajutat prea mult ci m-au incurcat teribil. Ca atare, n-as vrea sa perpetuez situatia π
Calatoriti βde capul vostruβ sau cu ajutorul unei companii? Va cautati si alegeti singuri cazarile si lucrurile pe care le puteti face intr-un loc sau sunteti ajutati?
Pana acum 3 ani am fost ajutati de Perfect Tour, cu care am avut o relatie extraordinara si pe care ii recomand din toata inima. Corina Iordache a fost cea care ne-a ajutat cu deschidere si profesionalism in toate scenariile pe care le visam noaptea si i le comunicam ziua π Dupa cum e si normal, serviciile au un cost pe care am decis sa-l convertim in mai multe bilete de avion, mai multe zile intr-o locatie, excursii, samd. Prin urmare, acum tot ce visam noaptea, facem sa se indeplineasca ziua pe carca noastra. Chiar daca asta inseamna saptamani intregi de planificare, de cautat bilete de avion, de facut trasee si de link-uit totul intr-un plan realizabil. Pentru cei care nu au timp, care nu-si doresc batai de cap, care calatoresc in grupuri mari, care nu-s buni organizatori sau pur si simplu cred ca nu-si pot organiza vacanta, o agentie poate fi o solutie buna. Si spun asta pentru ca pe noi ne-a ajutat mult si n-am simtit nicio secunda ca am aruncat cu banii in aer sau c-am primit sfaturi contradictorii si idei fantasmagorice. Evident, toata informatia trebuie trecuta si printr-un filtru al bunului simt si nu e deloc rau sa facem un double check pe Google-ul cel de toate zilele π Acum intelegem si ce inseamna organizarea unei excursii si cumva preturile la momentele respective ni s-au parut fair, nu putem insa sa nu recunoastem ca totul s-a redus la jumatate atunci cand am facut asta pe cont propriu. Nu se poate spune asta si despre consumul de cafea π In momentul de fata, ne luam informatiile de pe TripAdvisor, bloguri, vloguri, experientele povestite de prieteni si de la fata locului. Le filtram, le ungem, le mermelim, le intoarcem pe toate partile si le aducem la un numitor c0mun cu noi.
Dupa o excursie putin mai lunga in Asia ne-am dat seama ca nu mai vrem sa stam intr-un birou, ci sa calatorim. Momentan suntem in faza de pregatiri, facem planuriβ¦Sunt multe idei, printre care una ar fi si blogul. Una dintre intrebari ar fi cu cat timp inainte sa plecati ati inceput blogul, cum ati reusit βsa il crestetiβ?
Ce pas importat dar mai ales, ce frumos π Felicitari si va tin pumnii! Revenind, blogul a fost initial un magazin online care se alimenta cu lucruri pe care personal le cumparam din Asia si a caror poveste o prezentam pe rand in aceasta sectiune. Dorinta de a scrie a venit la pachet cu numeroasele intrebari si ore petrecute in fata televizorului zapand printre poze impreuna cu familia sau prietenii. Am incercat sa inlocuiesc asta cu o viziune mai acurata, mai “de la fata locului” si mai in timp real, dat fiind faptul ca stateam destul de mult timp plecati de acasa. In felul acesta, oricui i se facea dor de noi, verifica pagina de Facebook sau blogul si se teleporta la bratul nostru π Asadar, incepe blogul cand vrei, scrie, impartaseste, spune, daca ai ceva de spus, calatoreste, fa poze frumoase, va vlog-uri daca vrei … fa ce-ti trece prin cap π Nu cred ca exista retete standardizate pentru nimic iar in ceea ce priveste “cresterea”, daca vorbim de cea organica si frumoasa, asta o dau timpul si rabdarea. Din pacate nu suntem cei mai in masura sa dam sfaturi legate de blog, pentru ca suntem inca la inceput si pentru ca n-am avut si, in continuare nu avem, niciun plan legat de el.
Vreau niste informatii cu privire la cum aranjati βjob-wiseβ incat sa aveti atata timp pentru calatoritβ (si finante, evident). Eu am un job office-based (poate fi si remote insa am sefi cu mentalitate invechita) si am fie bani, fie timp, insa nu ambele simultan.
Mai sus ai niste raspunsuri cu privire la job si finante care sper sa te fi lamurit. In timp ce de-a doua partea a “problemei” mi se pare pe cat de interesanta pe atat de cunoscuta. Hei, cui ii place sa te stie lucrand la fel de bine si productiv de pe-o plaja insorita bagata cu capul pana la umeri intr-un smoothie de mango? Sa fim seriosi, job-ul inseamna socializare, team building-uri, stat peste program, indoctrinare. Cum poate face asta o corporatie care e pe cale sa te scape printre degete? (De ce ai deschis subiectul asta? :)))) Cunosc oameni care lucreaza remote 6 luni pe an, restul de 6 fiind nevoiti sa se intoarca la serviciu. De ce, daca ai aceleasi rezultate si produci pentru plantatie? Sau poate ar trebui sa redefineasca notiunea de “remote” si s-o transforme in “nu foarte remote”, “50% remote”, “remote cand am eu chef” si asa mai departe. Ai prins ideea, nu sunt de acord cu nimic ce duce spre indoctrinare corporatistica oricat de frumos e ea ambalata. Cred ca orice implica un computer, un card prin care te loghezi in programele pe care le folosesti, conexiune la internet si prezenta conform programului, se poate face bine-mersi de oriunde din lume, inclusiv de acasa! Dar cum asta nu cred ca e posibil, sa stii ca exista si viata dupa job sau in afara lui π Daca vrei sa calatoresti o faci oricum, trebuie doar sa iti planifici bine zilele de concediu sau, daca vei renunta vreodata la job, sa-ti gasesti ceva de facut in timp ce calatoresti, astfel incat sa te autofinantezi.
Cum ti se adapteaza corpul la schimbari de alimentatie, ce produse cosmetic/de ingrijire folosesti?
Ah, intrebarea asta mi-a placut de cand am primit-o, mai ales ca perioada prin care personal trec, e foarte incarcata emotional de cele cateva kilograme in plus luate in aceasta calatorie. Lucru care se intampla rarisim, mai ales ca mancam desul de sanatos si suntem mereu in deplasare. In India am avut cele mai mari probleme intrucat mancarea, pe cat de delicioasa si minunata este, pe atat de pacatoasa si grea a cazut stomacelor noastre invatate cu fructe si cu mancare predominant cruda. Chapati-ul de dimineata, orezul plat, cu unt ghee si laptele din ceai, adunate cu alte chapati-uri de la pranz, aloo gobi-uri inecate in alte zemuri si ghee-uri, toate puse peste alte chapati-uri si roti-uri de cu seara si inecate in zeama de gulab jamun (uite ca si acum imi ploua-n gura π ) au pus capac siluetelor adonisiene. Glumesc, dar ne-au pus 3 kilograme pe unde ne sta noua bine β¦ nuπ Problema a fost si lipsa de miscare intrucut deplasarea per pedes in India mi s-a parut un cosmar, unde mai pui ca nu ne-am incumetat sa mergem la piata si sa suplinim lipsa de fructe pe care meniurile restaurantelor o au. Ca atare, personal m-am rezumat la doua mese pe zi (am incercat sa nu mananc seara deloc) si putin sport facut in camera sau pe terasa. In celelalte parti ale Asiei, chiar si-n Filipine cu mancarea lor predominant proasta, nu am avut probleme cu greutatea. Majoritatea preparatelor sunt gatite foarte putin in wok, exista fructe si legume din abundenta, aspectul lor e cat se poate de imbietor ochiului flamand si daca mai ai si marea la cativa metri de tine, cu atat mai bine π In ceea ce priveste cosmeticele, incerc sa o keep-it-cat-se-poate-de-low si sa impachetez doar lucrurile fara de care nu pot sa traiesc. Din categoria asta fac parte: samponul antimatreata de 1L de la Schwarzkopf o masca de par coloranta de la LAKME, o crema de fata care mereu se epuizeaza la jumatatea perioadei si care e reinnoita de orice nu contine βwhiteningββ in magazine. (stii ca asiaticii sunt obsedati sa fie albi, ca atare pana si deodorantul are efect de inalbire iar pentru noi, obsedatii de bronz de solar, e extrem de greu sa gasim ceva pe dos π) Asa ca daca nu am acces la un mall, imi iau orice-mi pica in mana de la un Seven Eleven. Recunosc ca le prefer pe cele de la Clinique. Cateva masti de fata de la Dr Jart nu-mi lipsesc din trusa, doua oje de la Orly Epix, un serum de noapte tot de la Estee Lauder, un demachiant solid, neaparat un gomaj de orice fel, momentam folosesc unul de la Body Shop, acetona si niste produse de machiaj pe care le folosesc extrem de rar dar pe care ma incapatanez sa le car de fiecare data. N-are sens sa amintesc despre cremele de soare, nelipsite din bagaj.
Exista brand-uri care ii sustin si platesc pe cei ce sunt in zona de travel?
Cel mai probabil da dar nu este si cazul nostru. Am primit intrebarea aceasta pusa si sub forma βCine va sponsorizeaza calatoriile? Faceti bani din blog? Lucrati barter cu hotelurile?β Raspunsurile sunt βNimeni.Nu.Nuβ π Ne achitam din buzunar biletele de avion, tren, la fel si cazarea, ne platim mancarea, aparatura foto-video este luata din banii nostri in timp ce excursiile, ai ghicit, tot de la noi din buzunar sunt platite si nu ezitam nicio secunda sa scriem cu nesat si placere despre lucrurile care ne plac nemarginit. Dar, da, exista hoteluri care ofera cazari contra viziblitatii unui blogger, companii aeriene care fac discount-uri si nu numai, firme ce ofera toata aparatura de care ai nevoie contra review-urilor si exemplele pot continua la nesfarsit. Recunosc, insa, ca practica aceasta am observat-o mai mult la bloggeri de afara si mai putin in Romania.
Care sunt destinatiile tale preferate si de ce? Ce te-a facut sa iti placa asa mult la ele si tips and trick about them
Mi-e teama ca nu ma lasa wordpress-ul sa scriu despre fiecare in parte :)) Noua dragoste e Malaezia dar doar partea de Taman Negara din ea. Sentimentul pe care ni l-a dat trekkingul prin jungla nu cred ca se compara cu nimic din ce-am trait anterior in vre-o calatorie. Thailanda ramane prima dragoste, pentru ca ea a fost pentru noi prima usa ce ni s-a deschis spre Asia. Myanmar-ul ramane cea mai deosebita tara pe care am vizitat-o pana acum, cu cei mai umili si plini de frumusete oameni pe care i-am intalnit, in timp ce Bagan-ul, la fel ca si Angkor Wat-ul sunt niste locuri in fata carora iti vine sa plangi si tot nu le poti cuprinde frumusetea. Filipinele, pentru ca i-am dat o a doua sansa si a reusit sa ne faca sa ne indragostim iremediabil de ea, China pentru ca ne-a daramat toate preconceptiile si India, pentru ca ne-a facut sa credem ca am luat o racheta care ne-a propulsat brusc, pe o alta planeta π
Si cu asta incheiem sesiunea de Q&A nu inainte de a spune, asa cum am facut-o de fiecare data ca toate raspunsurile pe care la dam sunt totalmente subiective si nu reprezinta nicidecum solutii exacte. Luati-le in considerare daca ati ajuns la concluzia ca avem ceva in comun. Dar nu uitati sa le filtrati si rasfiltrati si sa le adaptati fiecarei situatii in parte. Inca experimentan in ceea ce priveste calatoritul, gresim, alergam prea mult sau stam locului prea mult…invatam din orice experienta pe care o traim si nu prea luam lucrurile de bune decat atunci cand trecem prin ele.
Leave a Reply