A touch of Taghazout

In Taghazout am ajuns caliti si montati din Marrakech cu “Sukran”, “La”, “We know, “We have” si altele  ce tin la distanta toti binevoitorii. Ne-am dat seama imediat ca nu-i cazul de interventii in forta ? Aici totu-i lent si calm, si poti sa juri ca ai ajuns in alta parte a lumii sau cel putin sa fii sigur ca ai vazut si un altfel de Maroc.

E un sat mic, in care nu ai nici macar un ATM sau un market mai mare unde majoritari sunt berberii si unde ai parte de niste valuri cat casa iar asta atrage o multime de turisti de prin toate partile lumii. Unii spun ca ar fi bine sa vii aici iarna cand nu mai prinzi nici urma de marocan dar daca vrei o experienta care sa-i contina si pe ei, vino in August sa vezi cum ti se pare. Noua ne-a placut 🙂 Toti zambesc, toti te-ajuta, ritmul e altfel iar viata-i mai frumoasa!

Am ajuns cu chiu cu vai, sardinati pe bangheta din spate a unui Mercedes a carui singura protectie de soare erau niste abtibilduri negre lipite pe partea superioara a geamurilor. Nu tu ventilatie, nu tu racoare, unde mai pui si ca trebuia sa fim 7 in total dar, printr-o minune, doar 6 am incaput. Si ce bine ca am ramas doar atatia ca cine stie ce forme nebanuite capatam dupa 4 ore de mers fara incetare.

Am ajuns pe frig și am plecat pe frig, intre am prins cateva zile de plaja cu soare din abundenta, ceva surf, o zi incendiara cu o caldura ce-ti topea pielea si alte zile de frig ce au venit ca un pansament stomacelor greu incercate de la atatea schimbări ?

Taghazout-ul e pentru cei ce-si cauta linistea, pentru cei ce vor sa incerce sa faca surf, pentru aceia care au chef de yoga sau doar vor sa stea linistiti si sa se uite -n gol. Majoritatea locurilor de cazare sunt detinute de englezi si sunt construite pe ideea camp-urilor, asta inseamna ca poti participa la diferitele activitați ce ti se pun la dispozitie fix la botul calului. Aici am luat primele lectii de yoga cu o profesoara simpatica din Bali, Chianti pe numele ei iar baietii primele lectii de surf cu cel ce-i e frate si antrenor campionului la surf al Marocului. Niste copii modesti cu vise mari si posibilitati putine. Mi-au zis sa va transmit ca a fost o experienta intensa si interesanta si v-o recomanda pentru data viitoare cand aveti ocazia 🙂 E drept, valurile sunt mai mari iarna si multi impatimiti ai surf-ului atunci prefera sa vina dar pentru o prima incercare e ideala si perioada asta a verii.

In rest, prea multe n-ai de facut. Ziua mergi la plaja, pranzul il mananci la L’Auberge iar seara musai trebuie sa-ti bookuiesti o cina la Surf Berbere. Asta daca vrei sa mananci cel mai bun Crumble Apple sau cel mai cel mouse de ciocolata. Si daca mai intra un ceai de menta sau de vorbina dupa, serveste-l pe buza stancii, pe-un taburet moale cu ochii la stele. Mnu, alcool nu gasesti asa ca ia-ti gandul 🙂

Ai grija totusi, la intoxicatiile alimentare si la inconfortul pe care ti-l pot cauza caldura si fluctuatiile mari de temperatura. Unii te sfatuiesc sa iei o gura mare de Cola altii una de ceai de oregano. Noi ne-am tratat cu a doua varianta ? Oricum ar fi, nu dispera, se gaseste leac pentru orice, la orice ora, asa de comune sunt durerile de orice fel, mai ales cele de stomac.

Am vrut sa vizitam Paradise Valley dar cascada taman ce secase, asa ca poate sunteti voi mai norocosi data viitoare ?

Pe-nserat ia la picior satul si lasa-te antrenat ca la sala de forta caci majoritatea strazilor sunt cu suisuri si coborasuri iar faleza…eh, faleza e un drum serpuit si plin de drepte printre stanci. Tipic acelor zone de prin Grecia, cu alb si albastru, sigur le stiti 🙂 Ce-i frumos e ca toate casele sunt construite terasat si astfel toti am avut parte de o priveliste minunata spre ocean.

Si cand se lasa seara de tot, ia-ti un scaun, ca altfel nu poti din cauza nisipului ce-i in permanenta ud, si du-te pe plaja sa vezi cum se distreaza berberii pana nu mai pot. Nici nu le trebuie mult, niste focuri invartite, niste tobe ametite de maini pricepute si nu mai pleaca pana dimineata.

De la cea mai mica zgatie pana la cel mai mare baietandru, toti au burtile rosii si tabacite de la placile de surf. Nu contează ca-i frig sau soare de-ti intra pana in suflet, cum gasesc un ochi de apa, cu hop pe placa pana seara tarziu. Si adevarul e ca n-am vazut copil care sa stea locului macar o secunda. Sunt in permanenta in miscare!

Distractia pana aici a costat 11 dirham, adica in jur de 1 euro, fara sa punem la socoteala taxiul cu care n-am facut nicio branza de deal cu toata negocierea noastra 🙂 Total, 190 dirham, adica pe undeva in jurul a de 20 euro. Poti ajunge si cu avionul din Marrakech daca te tine buzunarul dar ce sens are cand ai asa distractie pe drum? Plus ca transportul e decent si daca mai prinzi si-o Dacia Dokker in loc de Mercedes, ai tras lozul norocos. N-am fost in Essaouira, nu pentru ca ne-a speriat renumele de cel mai vantos oras al Africii, ci pentru ca pur si simplu n-am stiut de el. Asa ca daca vrei vant bun din spatele placii de surf, aici e locul 🙂 Daca nu, Taghazout-ul il urmeaza si el la scurta distanta.