ENTER YOUR KEYWORDS

Cum e sa vii in Malapascua, sa iti faci planuri ca nu pleci de aici pana nu vezi si tu limbuta de nisip alb din Kalanggaman, daca tot n-ai cort sa sa stai acolo o noapte-doua si sa te buseasca o insolatie sora cu moartea si mai apoi zile de ploaie, nenica, pana obosesti de scroll-uit in Accuweather in cautarea unui soare. Cu ceva nori, fie si asa. Ei, da, spoiler alert ce suntem, cam asta s-a intamplat cu noi intr-o saptamana cat am stat aici 🙂

Langub Beach


Am fost nevoiti sa stam o saptamana in Manila fara sa facem prea mult turism notabil, asa ca zborul pana-n Cebu a fost cel mai asteptat zbor ever. In Malapascua ajungi usurel, asta daca o zi pe drum nu ti se pare o grozavie nemasurata caci cam atat faci pana pui piciorul de excursionist curios pe micuta insula. Si cine se bucura ca faci doar o ora si ceva cu avionul pana-n Mactan, aeroportul din Cebu, sa-si ia bucuria inapoi sau sa si-o pastreze doar daca se teleporteaza direct pe locul de la geam caci in Manila e bine sa fii cu 3 ore inainte iar daca vrei s-ajungi in Malapascua noi te-am indruma sa iei zborul cel mai de dimineata. Nu de alta dar dupa ce pui piciorul jos pe pamant Cebucesc tine-ti nervii tari pentru 3-4-5, naiba mai stie cate ore cu taxi-ul pana-n Maya. Si daca esti tare de tot cu nervii, atunci ia bus-ul si roaga-te la toti zeii sa ajungi in aceeasi zi in Malapascua. Pe noi ne-a costat taxi-ul 3000 de pesos si pentru ca am fost 4 calare pe el, am acceptat intr-o clipita, fara negocieri sau alge nazuri. Drumul pana-n port nu-i asa de rau dar pentru ca treci prin sate pline ochi cu tricicluri si copii care ies de la scoli fix cand treci tu pe strada, parcurgi cei 100 si ceva de km intr-o vesnicie si jumatate.

Manila-Makati Avenue 




4 ore mai tarziu si 220 de pesosi de caciula, suntem hop in barca si gata pentru alte 30-45 de minute cat faci din micul si meschinul port Maya pana unde-o vrea barca sa te lase in Malapascua 🙂 Un MAPS.ME mai tarziu si cadem lesinati pe paturile de la Celtis, un resort curat si mai dosit, dar cu aer frantuzesc.


Dintr-o parte in alta a insulei faci cam 30 de minute pe jos sau 10 cu motocicleta. Pe josul te costa cateva arsuri solare iar bike-ul doar 30 de pesos, asta daca-ti vine-n gand sa vezi  si alte plaje decat Bounty Beach, unde cel mai probabil si vei sta. Insula nu are drumuri si nici masini si tot ce poti sa vezi sunt increngaturi de ulite prafuite si nisipoase printre casele sau prin curtile oamenilor.  Sunete de motorete, de copii si de cocosi … Ahhhh, exact ce ne place 🙂 Si daca ziceam ca n-am gasit loc mai satesc decat Port Barton, ei bine Malapascua il intrece detasat fara niciun dubiu. Pierde, in schimb, la capitolul island hopping pentru ca, deh, cine n-are un Palawan sa-si cumpere 🙂

Buuooon, si cum ziceam, ne-am lasat incarcatura si am iesit la un SMP (San Miguel Pilsen) pe Bounty Beach unde, Daniel, un pinoyas descurcaresc ne-a ademenit cu o oferta de nerefuzat: 600 pesos pe cap de om pentru o excursie in Kalanggaman, cu tot cu masa si distractie. In realitate, tarasenia costa 1100, diferenta de 500 fiind fee-ul pe care-l dai sa stai pe insula. Dar asta aveam sa aflam abia in ziua in care placam spre Kalanggaman. Si desi l-am banuit ca ne-a fraierit ca pe copii, am descoperit ca taxa e adevarata si trecuta mare pe-un panou in mijlocul insulei. Taxa pentru cei mai albi dintre noi, nu si pentru localnici.
 Mai, dar ce-are Kalanggaman-ul asta de tot vrem sa-l vedem de doi ani si n-apucam si pe care toti ni-l lauda din toti rarunchii? Ei bine, o fasiuta de pamant cu palmieri, inconjurata de nisip care se continua cu o limba tot de nisip, inconjurata si ea de apa turcoaz. Clasic! Vedere de la mare de poti sa juri ca esti prin Maldive si nu in Filipine. Asta daca inca mai crezi ca Filipinele n-au insule de-ti sta mintea-n loc.
Kalanggaman Island

 Asadar, dupa doua tentative esuate de a vedea insula, una din cauza insolatiei si alta din cauza vremii, am ajuns pe Kalanggaman fix cu o zi inainte sa plecam din Malapascua, cand voiam sa renuntam iarasi, tot pe baza de vreme. Si ca sa fim sinceri, raportul efort-vreme-insula n-a fost unul care sa ne faca sa spunem c-a meritat. Nu de alta dar sa navighezi pe o mare nervoasa, doua ore cu ploaia batandu-ti in fata, cu barca rupta si ud leoarca, nu e tocmai ceva foarte placut. Pe vreme buna, Kalanggaman combinata cu ceva snorkeling, diveing si cateva excursii la plajale din jur, iti aduc o vacanta de nota 20, garantat!:)

 Dupa ce te plictisesti de plaja Bounty, ia-o la picior spre Langub, asta doar daca vrei sa fii singur singurel pe-o plaja mare si frumoasa din cale-afara. Tot prin preajma ei este si farul din nordul insulei si plaja Guimbitayan iar in adancuri zace epava unui vas japonez care se poate vedea doar daca te scufunzi, chipurile. Noi n-am apucat sa le vedem pe toate din cauza vremii dar le-am inlocuit cu niste partide de karaoke de zile mari. Caaaci ce-s oare Filipinele fara karaoke? Asa ca daca ai timp si chef, aduna-ti prietenii in piata centrala si alatura-te unui grup de localnici ca sa radeti pana nu mai puteti. Principiul e simplu: iti alegi dintr-un catastif ce vrei sa interpretezi (live sau cu negativ), bagi 5 bani in tonomat si sa-nceapa distractia! 🙂
Iar daca vrei sa mananci ceva bun de tot, iti recomandam restaurantul Sandra, vegetarian 100%. Parca s-acum ne ploua-n gura dupa un veggie burger si un SuperDooper smoothie. Sau dupa o paella si o salata din floare de banan! Sau nu, nu, dupa un shake de mango si o Shakshouka! 🙂
Langub Beach

Langub Beach

Langub Beach


Sa ridice mana sus cine nu-si doreste confort si rapiditate in calatoriile sale?! Ei bine, din pacate, Filipinele nu se lauda cu asta atunci cand te indepartezi un pic de Manila, de exemplu. Nici chiar in vestitul Boracay n-ajungi pocnind din degete, caci tot trebuie sa te dedulcesti la o barca si un van, in cel mai fericit caz, vrand nevrand. Sau, hai, helicopter daca esti mai pretentios. Ideea e ca deplasarea este, intr-adevar, greoaie si poate deveni o corvoada atunci cand ai planuri mari si zile putine de concediu. Caci cui naiba ii face placere ca din doua saptamani legate in Filipine, doua zile sa si le petreaca pe drum si alte 3 pe conexiuni asta daca vrei sa te-aventurezi si prin alte parti.  Din fericire lucrul asta a pastrat totul mai putin alterat, mai ravnit, mai frumos dar trebuie sa recunoastem ca devine al naibii de enervant cateodata sa te epuizezi schimband van-uri, tricicluri si barci ca sa vezi bucatica de pamant de la televizor sau de pe The Most Beautiful Places in the World 🙂 E al naibii de frumos, asa este! Dar ramanem de parere ca Filipinele nu-s pentru oameni comozi. Noi ne minunam si acum de cate locuri gasim in imprastiutatura asta de tara si injuram pana nu mai putem la cate tavane in cap ne luam din cauza soferiei pinoyeze. Ca sa nu mai zic de noxele caraghioaselor si draconicelor de tricicluri. Nu putem sa uitam c-am zis nu mai punem piciorul in tara asta si iata-ne aici pentru a treia oara, indragostiti iremediabil si hipnotizati de frumusetea sa.


Ce am purtat: 

Rochie BlackCoral

Costum de baie BlackCoral

Fusta Na-Kd (poti folosi codul ”andraoprea30” pentru un discount de 30% )

Costum de baie intreg: INFSD

share