ENTER YOUR KEYWORDS

Nu, in Mui Ne nu rezista nici coafura, nici rochia pe tine, nici pielea care se umple cu nisip pana la ultimul por. Si ce credeti, ne-a intrat tot desertul in obiectiv? Cum sa nu Β Aproape cea mai neplacuta experienta dintr-ale pozatului, aici a fost. Cu nisip ce te biciueste ca pe hotii de cai, cu focus inexistent si cu sot boscoroditor. Dar, hei, sa tineti minte asta cu sotul ca sa n-o mai scriu la fiecare poza in parte
De cate ori credeti c-am facut ture pana sa iasa ceva mai de Doamne Ajuta? Nu va spun ca e evident πŸ™‚ Si nu, nu terfelesc minunatia de kimono din matase al Ioanei de la Cloche prin toate nisipurile si saraturile de ape dar ce nu face omul cand vede un nisip alb, palmieri si apa turcoaz? Asorteaza ceva ce n-a vazut Parisu` :))
Pare o simpla contemplare a apusului dar scaunul avea 3 picioare si jumatate iar eu eram incordata pana la ultimul muschi πŸ™‚ A iesit, l-am contemplat!
Fericire mare! Atata tot ca eram ciupita din cap si pana-n picioare de musculite de nisip. Inofensive? Nici gand! Nici macar dupa doua saptamani de chin si-un an intreg de semne pe corp.
Daca v-ati uitat la “The Ring” v-ati dat seama ce e in neregula cu poza asta :)) Nu va mai spunem ca era full de turisti si noi aveam un obiectiv pentru portrete iar Matei … tineti minte? Daca nu, a se vedea punctul 1 :))
Nu e usor sa fii o divaΒ mai ales cand ai sandale de plastic pe dedesubt :)) In mod suprinzator am dat de doua ori din rochie si-a iesit colorata-imediat-e-gata. Lucru rarisim in casa Oprea. Si ca m-ati tot intrebat de rochie, e luata de pe Asos.com si-am purtat-o in Angkor Wat de-am zapacit-o. Dar nu, nu ca atare, ca e facuta pentru Gulliveri ci innodata de vreo 3-4 ori ca sa nu matur tot complexul cu ea.
Pare o plimbare linistita pe plaja, inainte sa inceapa potopul. Tineti minte, insa, trei cuvinte: musculite de nisip πŸ™‚ Ne-au ciuruit si ne-au facut sa ne luam talpasita dupa trei ore, dintre care doua au fost in apa ca nu era chip sa stai pe plaja. Au urmat cateva zile de chin crunt πŸ™‚
Ia uite ce iese dupa 5 ore de trekking prin Cameron Highlands printre tevi de apa si namol pana la gat. Nu nu, n-am facut trekking intr-un halat rosu dar l-am carat dupa mine ca mi s-a parut mie ca rosu cu verde e ceva nemaivazut πŸ™‚ N-are sens sa va descriu cum am coborat dealul pe care-l vedeti si cat timp mi-a luat sa scot fiecare ciulin lipit de mine. Nici ca m-am umplut de namol sau ca pe dedesubt eram in echipamentul de munte numai bun de bagat in masina de spalat, pe programul “dezinfecteaza-si-daca-nu-merge-arunca”. Cert este ca am facut 1 milion de poze, ca Matei era la o distanta mult prea mare sa-l aud, daramite sa-l vad si ca i s-a parut tot demersul nitelus absurd, ca sa nu zica penibil πŸ™‚ Dar a zis :))
In Bagan, daca te pricepi, poti sa faci niste poze de revista. Daca nu, focusezi pe ce nu trebuie :)) Dar, lasa, mai bine asa, ca dive s-au mai vazut, temple frumoase ca aici, nu!
Daca mananci prea mult Laphet, asta ti se intampla πŸ™‚ Recunoastem c-am iesit intr-o seara, pe la apus, sa mai facem niste poze, ca cele 2000 facute in Bagan nu erau de-ajuns.
Numai Buddha stie cat mi-am dorit sa vad curba asta. El si tot vagonul πŸ™‚ N-a fost chip sa prindem un loc bun si m-am resemnat rapid. Supararea a ramas pan-am dat de un om painea lui Dumnezeu care m-a lasat sa-mi clatesc si eu ochii un picut pe geam. 50 de poze si 20 de filmulete mai tarziu, i-am redat locul Β πŸ™‚
Uita-te bine ca a doua oara n-o mai vezi. A se citi c-am zarit-o pe doamna din imagine fix cand era pe punctul de a-si ingropa comoara iar la intors n-am mai gasit nici tipenie de soparla. Caci banuiesc ca ati vazut soparlaΒ πŸ™‚ Eram in trekking in Cameron Highlands, in drum spre a vedea florile Raflessia si-n stanga ne-a sarit ceva alb in ochi. Ne-am dat seama ce este doar cand s-a miscat madama. A se nota ca ouale erau cam cat unghia de la degetul mic.
Sa nu care cumva sa credeti ca mananca cineva linistit cand sunt si eu prin preajma. Mai ales cand mancarea are potential fotogenic πŸ™‚ Β Nimeni nu se atinge de ea, oricat de foame i-ar fi! Nimeni nu amesteca in supa, nimeni nu invarteste furculita-n noodlesi, nimeni nu bea nici macar un strop de apa. Cateva zeci de poze mai tarziu si multe aranjamente, se da liber la desfrau πŸ™‚
Am vrut sa facem noi ceva dar n-am reusit. Anyway, papucu` E PUTEREΒ πŸ™‚
Nici daca-i aranjam eu nu stateau asa frumos! Na, poftim, pozitii πŸ™‚
Daca vedeti un ditamai varanul atunci inseamna ca e de bine! Daca nu, o sa va vada el pe voi si e de rau πŸ™‚ Era gata gata s-o pateasca ghidul nostru cand l-a mangaiat unul pe spate, suav Β cu varful cozii. Domnul din imagine, impreuna cu alt tovaras, isi aveau casa fix pe insula unde ne-am oprit sa mancam intr-unul din hopping-urile din El Nido.
Daca ma apuc sa numar toate pozele facute monstrului din imagine, va tin pana dimineata πŸ™‚ Daca intalniti unul in plimbarile voastre pe plaja, sa stiti ca sunt niste nemernici dragalasi ce s-ascund sub cochilie cand va apropiati de ei si revin la suprafata cand cred ei ca v-ati departat…cand cred ei πŸ™‚
Daca spuneti despre el: “Ce moaca de Orang Asli plictisit are” sa stiti ca imi asum toata vina πŸ™‚ Era asa de intuneric si stiam asa de bine sa setez aparatul (nu nu) incat l-am plictisit pan-am reusit sa-i fac o poza mai de Doamne Ajuta πŸ™‚
Sa va luati sosete antilipitori cand mergeti in trekking. Zic si eu … Antilipitori, nu lungi sau groase, ca se baga ale naibii prin toate ochiurile minuscule ale sosetelor πŸ™‚
Sa va mint ca mi-a iesit din prima sau sa va arat celelalte einspe mii de poze care contrazic afirmatia de la punctul unu? πŸ™‚ Mi-a iesit din prima :))
Mai departe … scrie-n carte.
Oratanie la plimbare πŸ™‚
Nu stiu de unde atata veselie ca zau ca era sa-mi rup toate oscioarele pana sa ma asez si eu linistita la poze. Si nu, nu s-a facut niciun set up, pietrele erau acolo dar dintr-o alta poveste πŸ™‚
Pare dar nu e! Nu e scarbos deloc, din contra! Problema cu ei este ca lasa un miros ciudat pe mana si ar fi bine sa nu-i bruschezi aka sa nu ii scapi din mana daca iti place sa-i handleuiesti πŸ™‚ Totusi, lasa-te in seama unor ghizi ca sa nu atingi ce nu trebuie, ca-s cateva oratanii pe care n-ai vrea sa pui mana nici daca te plateste cineva.
Oooo, dar ce-avem noi aici? Era cam cat o palma si era sa-l agatam cu fruntea in drumul nostru spre parcul Kubah, din Borneo. Nu l-am deranjat prea mult, l-am ocolit la un metru si l-am lasat in plata lui.
Ati ghiciiiit, am avut rochia asta rosie cu mine in trekking-ul din Taman Negara πŸ™‚ Hei, ce credeati, c-aveti de-a face cu oameni in toate mintile? πŸ™‚ Si-am mai vrut si o poza artistica pe canopy walk dar nu mi-a iesit. Asadar, n-a reusit nici operatia dar n-a murit nici pacientul, am carat doar un kilogram cu noi, degeaba πŸ™‚
share
Dorina
June 28, 2017 at 14:21 Reply

Vai, ce am ras la descrieri! :)))
Hai ca majoritatea pozelor au iesit superb, esti norocoasa ca sotul boscorodeste, dar totusi munceste :)))
Ti-a facut niste poze minunate si a avut si rabdare sa faca atatea cadre pana a iesit ce voiai tu :)) :*

Andra
June 28, 2017 at 14:29

hahahaahahah. rad si eu si tot n-am terminat articolul. Il tin, saracul, pe pastile :)) Mersi mult si sa stii ca-i transmit πŸ™‚

NEXT POST

LEAVE A COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *